Ascult tăcerea cum tace în mine.
Văd tăcerea cum fuge peste dealuri şi coline.
Privesc tăcerea cum se ascunde în suflet la tine.
Mă alin cu tăcerea când nu eşti lângă mine!
Vorbesc cu tăcerea când mă simt bine.
Urăsc tăcerea când am zile mai puţin senine.
Chem tăcerea când îmi este dor de tine.
Înţeleg tăcerea când câteodată se închide în sine.
poezie de Vladimir Potlog (20 noiembrie 2021)
O
taină e iubirea,
O taină e durerea
Pentru cei care nu le
pot stăpâni.
O taină e lumina,
O taină e
plăcerea
Pentru cei care nu le pot privi.
O taină este
gândul,
O taină e cuvântul
Pentru cei care nu le pot
rosti.
O taină este viaţa,
O taină e şi moartea
Pentru
cei care nu le pot preţui.
O taină este dorul veşnic
călătorul
Pentru cei care nu pot iubi.
poezie de Vladimir Potlog (12 noiembrie 2021)
