Medicul

La miez de noapte când oamenii dorm,
Somnul lor dulce şi uşor.
Tu te îmbraci în haină de înger
Şi acorzi primul ajutor,
La un suflet care de durere plânge.

Tu n-ai aripi, nu ai coborât din rai.
Nu eşti sfânt ca sfinţii care dorm în biserică,
Dar mâini de aur ai și un medicament pentru orice durere.

Şi apoi cu sufletul împăcat, când soarele apune.
Te întorci la casa ta în oraș sau sat.
Obosit dar şi mulţumit că ai mai salvat
Un om pe această lume.

poezie de Vladimir Potlog                                       

“Părinții” de Doina Gherța

“Părinții” de Doina Gherța

“Părinții” de Doina Gherța

Tărâmul meu din poveşti

Mi-a fost dor de vară,
De cerul senin.
Şi soarele să se reflecte,
Într-un pahar cu vin!

Mi-a fost dor să beau
Din nou apă rece de izvor
Şi să gust pâinea albă ca faţa mamei
Coaptă de bunica în cuptor.

Mi-a fost dor de plaiul meu natal
Să mă primb cu căruţa trasă de un cal
Şi să culeg cireşe din livada,
De peste deal.

Mi-a fost dor de vară,                         
De prispa casei păriteşti.
Şi de a mea ţară,
Tărâmul meu ca din poveşti.

poezie de Vladimir Potlog