Ce vis
O barcă se leagănă pe valuri ușor,
Un băiat cântă un cântec de dor.
Doi puii de lebădă stau pe apă cuminți,
O fată îi admiră cu ochi frumoși și blânzi.
Soarele se ascunde după un nor.
Să lasă amurgul încetișor,
Noaptea întinde peste ape al său negru covor!
Se aude un murmur de izvor.
Răsare luceafărul veșnic călător,
Apare și luna mândră de după un nor.
Ce vis, ce tablou fermecător!
(Poezie de Vladimir Potlog)
Ce frumoasă e viața
Ce frumos miroase iarba cosită în zori de zi,
De două mâini harnice și o inimă care știe a iubi.
Știi a iubi natura și tot ce e frumos în ea,
Un pom în floare, o gingaşă lalea.
Ce frumos miroase floarea de salcâm
Te îmbată cu mirosul ei tainic și divin.
Ce frumos e soarele când nu este acoperit de nori!
Ce frumoasă e viața când ești înconjurat de flori.
Poezie de Vladimir Potlog
Să le mulţumim albinelor
Într -o livadă cu pomi în floare
Este o prisacă cu albine muncitoare.
Care strâng nectar din floare în floare.
Apoi zboară la ele acasă,
Să facă miere dulce și gustoasă.
Pentru mine, pentru tine,
Ca să ne simțim mai bine!
Pentru aceasta să le mulțumim harnicilor albine,
Căci ele fac un lucru mare.
Dau viața la tot ce este frumos și gustos sub soare.
(Poezie de Vladimir Potlog)
Când nu poți face nimic Împotriva răului, cel mai bun lucrul e să -i întorci spatele.
(Casa Bernardei Alba. de Federico García Lorca)
