În orașele mari nimeni nu te hrănește pe degeaba.

De Erich Maria Remarque în Obeliscul negru

 

Dumnezeu într-adevăr să osteneşte uneori prea mult pentru nimic.

De Erich Maria Remarque în Obeliscul negru

 

Un om înfometat nu visează decât mâncare, sătulului e scârbă de ea.

De Erich Maria Remarque în Obeliscul negru

 

Lasă-mă femeie

Lasă-mă, femeie, să mă închin în faţa ta,
Căci fără tine lumea un pustiu ar părea.
Lasă-mă, femeie, să-ţi sărut piciorul gol,
Căci fără tine dorul nu ar mai fi dor!

Lasă-mă, femeie, să-ţi sărut buzele tale dulci,
Căci fără tine zilele sunt prea scurte şi nopţile prea lungi.
Lasă-mă, femeie, să-ţi admir chipul tău divin,
Căci fără tine soarele ar lumina mult mai puţin.

Lasă-mă, femeie, să-ţi mângâi palmele tale moi,
Căci fără tine pământul ar fi pustiit de vânturi şi inundat de ploi!
Lasă-mă, femeie, glasul tău blând să-l ascult,
Căci fără tine începutul nu ar avea niciun început.

poezie de Vladimir Potlog (6 martie 2023)

Aplauze pentru poet – recită actorul Florin Piersic

 În Rusia sovietică, casa de nebuni este singurul loc unde poate trăi un om normal.

Ilf şi Petrov în Viţelul de aur (27 februarie 1931)