Stelelor puțin le pasă de problemele noastre.

(Scurta domnie a lui Pépin al IV‑lea de John Steinbeck)

 

Colindul gutuii din geam

de Adrian Păunescu

Dulce, galbenă lumină
Cum și eu bălaie-eram
Mi-a pus mama o gutuie
Ce se coace-ncet la geam...

Aș mușca-o dar mă doare,
Mă cuprinde-un fel de jind
Și acum cînd trece anul
Parc-o simt îmbătrînind.

Galbenă gutuie,
Dulce, amăruie,
Lampă la fereastră
Toată iarna noastră!

Mama mea n-avea nici globuri
Nici beteală și nici stea.
Sărbătorile de iarnă
Cu gutui le-mpodobea...

Mi-a pus mama o gutuie
La fereastra dinspre drum
Și o văd că luminează,
N-am puterea s-o consum.

Parcă are-n ea ceasornic
Și al mamei plînset sfînt
Luminează și se stinge
O gutuie pe pămînt.

Luxul mamei cel mai mare
Cînd copii ne mai simțeam
Era pîinea de pe masă
Și gutuia de la geam.

 Nimic nu durează o veşnicie, doar schimbarea.

(Gam de Erich Maria Remarque)

 Ce este mai lipsit de importanță decât trecutul.

(Gam de Erich Maria Remarque)

 Cine are bani, are și rude.

(Iarna vrajbei noastre de  John Steinbeck)

 

Rădăcini (2)

A cazut din nuc o nucă
Și-a crescut un nuc din lut:
pelerin cu dor de ducă,
Într-o noapte a crescut.
Gospodarul și nevasta
(oameni credinciosi, milosi)
au vazut minunea asta
Și-au îngenuncheat, frumosi,
Și au plăns, și din genunchi
(cât au plâns și s-au rugat)
rădacini de nuc, mănunchi,
le-au crescut
Și i-au legat,
i-au înveșnicit cu dor
de casă, necălător.

Poezie de Dumitru Matcovschi

 Nimeni nu vrea sfaturi, toți vreau să fii  de acord cu ei.

(Iarna vrajbei noastre de  John Steinbeck)