La fereastra mea

Un înger la fereastra mea bate
Ca să-mi spună o veste bună.
Că undeva departe,
Îngerii  și oamenii împreună se adună.

Ca să vadă a cea minune
Care de mult a fost prezisă.
Şi cu litere de aur
În cărţi vechi a fost scrisă.

Se va naşte un prunc
Într-un grajd cu boi.
Ca să scape lumea
De necazuri şi nevoi.

Să ne bucurăm şi să-l slăvim
Cât pe lume trăim,
Pe acest prunc devin
Cu sufletul de lumină plin.

poezie de Vladimir Potlog (13 decembrie 2017)

CANDÍD, -Ă, candizi, -de, adj. (Despre oameni și despre înfățișarea și manifestările lor) Plin de candoare, fără cusur (din punct de vedere moral), curat (la suflet), nevinovat. Figura lui încă adolescentă, cu ochii albaștri, candizi, era concentrată. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 165, 10/1. ◊ Fig. Luna... apăru