Medicul

La miez de noapte când oamenii dorm,
Somnul lor dulce şi uşor.
Tu te îmbraci în haină de înger
Şi acorzi primul ajutor,
La un suflet care de durere plânge.

Tu n-ai aripi, nu ai coborât din rai.
Nu eşti sfânt ca sfinţii care dorm în biserică,
Dar mâini de aur ai și un medicament pentru orice durere.

Şi apoi cu sufletul împăcat, când soarele apune.
Te întorci la casa ta în oraș sau sat.
Obosit dar şi mulţumit că ai mai salvat
Un om pe această lume.

poezie de Vladimir Potlog