Un patriot talentat poate să servească patria în cele mai deverse domeni.
(Sărbătoarea Țapului de Mario Vargas Llosa)
Vine un an nou
Nu mai ninge, cum a nins odată.
Cu fulgi mari, frumoși ca stelele de pe cer.
Pământul pare o planetă moartă
Un bulgăre de lut plin de taină şi mister.
Copacii plâng cu lacrimi de gheață, legănându- se în vânt.
Sperând și ei la o nouă viață,
Vreau să fie îmbrăcaţi într-un alb şi curat veşmânt!
Unii oameni nu mai așteaptă cum așteptau odată
Să vină Anul Nou, ei vreau în dar lumea toată,
Nu se mulțumesc cu un mic și banal cadou!
Nici natura nu e ce a fost odată.
A devenit mai rigidă și puțin mai rea,
Căci s -a săturat să tot vadă cum omul își bate joc de ea.
Nu mai ninge cum a nins odată dar totuși vine anul nou
Hai să-l întâmpinăm cu inima curată.
Și să ne bucurăm de cel mai mic și banal cadou.
Poezie de Vladimir Potlog 24-12-2025
Dulce, galbenă lumină
Cum și eu bălaie-eram
Mi-a pus mama o gutuie
Ce se coace-ncet la geam...
Aș mușca-o dar mă doare,
Mă cuprinde-un fel de jind
Și acum cînd trece anul
Parc-o simt îmbătrînind.
Galbenă gutuie,
Dulce, amăruie,
Lampă la fereastră
Toată iarna noastră!
Mama mea n-avea nici globuri
Nici beteală și nici stea.
Sărbătorile de iarnă
Cu gutui le-mpodobea...
Mi-a pus mama o gutuie
La fereastra dinspre drum
Și o văd că luminează,
N-am puterea s-o consum.
Parcă are-n ea ceasornic
Și al mamei plînset sfînt
Luminează și se stinge
O gutuie pe pămînt.
Luxul mamei cel mai mare
Cînd copii ne mai simțeam
Era pîinea de pe masă
Și gutuia de la geam.