Să iubim pământul care ne mai ţine
Că este sfânt.
Şi bucăţica cea de pâine,
Lucrată cu trudă de către ţărani pe câmp.
Să iubim valul de mare
Şi soarele care ne încăzeşte.
Să iubim şi firul de iarbă
Care sub picioare creşte.
Să iubim fiinţa dragă de lângă noi,
S-o iubim cu adevărat.
Căci atunci când eşti în doi,
Durerea sau necazul este mai uşor de suportat.
Să iubim binele ce ne înconjoară
Şi să nu iubim răul, care să naşte în noi.
Să ascultăm cum cântă o vioară,
Ca să uităm de greutăţi şi nevoi.
Să iubim, oameni buni pământul
Şi viaţa care o trăim.
Căci este cu adevărat frumoasă
Numai atunci când o preţuim.
(28 ianuarie 2018)
Комментариев нет:
Отправить комментарий