Ceaţa
Ceaţa se lasă peste munţi.
Peste pădurile cu brazi cărunţi,
Peste florile de tei
Să lasă şi peste ochii mei, ai tăi.
Pământul pare mai rece, mai stingher
Soarele a dispărut de pe cer.
Luna s-a ascuns după nori
Şi luceafărul nu mai luminează până în zori.
Dar să nu cădem iubito în disperare
Căci iubirea care pe noi ne-a unit!
Are o putere mare şi va risipi,
Ceaţa de pe pământ.
poezie de Vladimir Potlog (23 ianuarie 2021)
Комментариев нет:
Отправить комментарий